Există și ape care nu despart.
Zidurile reci
mă urmăresc și în acest semivis
și tot nu pricep
ce se întâmplă cu noi:
galeria ne-a ascuns de ochii bătrânelor pietre…
Acum, adă-mi aminte numele florii!
Râul are privirea albastră
și tâmplele blonde…
Adă-mi aminte numele florii…
În jurul meu s-a încins un oraș necunoscut,
sunt singură în mijlocul acestei hore…
Podul are brațul tare
și inima căruntă…
Cineva a scris pe zidurile reci
numele florii…
(Variantă. Publicat în resvista Basarabia nr.10-11, Chișinău, 1995, pag. 86-89)
Sursa: GriArg.
Sursa imaginii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu