miercuri, 28 martie 2012

Dos poemas de Leonard Tuchilatu/Două poeme de Leonard Tuchilatu (trad. por Pere Bessó)

He aquí dos poemas de un poeta caro para ti, sin duda. Hermano de de la poeta Leonida Lari y esposo de la también poeta Marcela Benea, Leonard Tuchilatu (1951-1975) goza de prestigio entre las generaciones más jóvenes tanto por su valor literario como por su pronta muerte a los venticuatro años. Nacido en Basarabia –hoy República Moldava- en el seno de una familia de intelectuales, estudió en el Instituto de Literatura ‘Maxim Gorki’ de Moscú (1973-1975). Interesado por los filósofos de la Antigüedad y por la poesía lírica contemporánea, sobre todo, por los expresionistas (Trakl, Heym…) y sufrió la profunda influencia de Rainer Maria Rilke y Lucian Blaga. Una grave enfermedad renal y un trasplante fallido le llevaron a la muerte sin haber publicado todavía. Su obra literaria póstuma: Sol,prefacio de George Meniuc, Chişinău, 1977; Fata Morgana, prefacio de Gheorghe Vodă, Chişinău, 1989; Sol. Fata Morgana, prefaţă de Andrei Langa, George Meniuc, Alexandru Cosmescu, Chişinău-Bucureşti, 1996;Rapsodie, 2001; 101 poeme, Editura Biodava, Bucureşti, 2011…




poezie

Ascundeţi zidurile goale
de albeaţa ce face ochii să doară
Ascundeţi-vă cu ele
acolo,
unde apele tac dormind,
unde Pasărea Phoenix
îşi arde aripile
şi copiii îşi lasă fruntea pe braţele
cerului.
Ascundeţi-vă, voi,
ce strigaţi,
manechine cu flori
în pumni şi zâmbetul
blând, cu peruca plina
de colb.
Ascundeţi-vă, voi,
ce sunteţi o ruşine
a toamnei


poema

Amagueu les parets nues
de blancor que fan doler-se els ulls
Amagueu-vos amb elles
allà,
on les aigües callen dormint,
on l’Au Phoenix
crema les seues les ales
i els infants es deixen el front als braços
del cel.
Amagueu-vos, vosaltres
que crideu,
maniquins amb flors
als punys i el somriure
suau, amb perruca plena
de pols.
Amagueu-vos, vosaltres
que sou la vergonya
de la tardor


poema

Ocultad las paredes desnudas
de blancura que hacen dolerse los ojos
Ocultaos con ellas
allí
donde las aguas callan durmiendo,
donde el Ave Phoenix
quema las alas
y los niños se dejan la frente en los brazos
del cielo.
Ocultaos, vosotros
que gritáis,
maniquís con flores
en los puños y la sonrisa
suave, con peluca llena
de polvo.
Ocultaos, vosotros
que sois la vergüenza
del otoño.


***

Arta

În simplitatea asta a bucuriilor
oare cine te orânduieşte
Plapând par
în tremurul unei lumânări
pe jumătate arse
şi scriu despre lumina, despre bucuriile orei.
Geamătul Surd însa minte atât de neruşinat...
Şi mă aplec încet, încet, să culeg
grăunţele unor amărăciuni adevărate.





Art

En aquesta simplicitat de les alegries
qui de veritat et disposa
Delicat sembla
en el tremolor d’una espelma
mig cremada
i escric de la llum, de l’alegria de l’hora.
El Sord Gemec encara ment tan desvergonyidament...
I m’incline a poc a poc a recollir
els grans d’uns amargors vertaders.


Arte



En esta simplicidad de las alegrías
quién de verdad te dispone
Delicado parece
en el temblor de una vela
a medio quemar
y escribo de la luz, de la alegría de la hora.
El Sordo Gemido aún miente tan descaradamente...
Y me inclino lentamente a recoger
los granos de unas amarguras de verdad.

Publicat de Andrei Langa la 08:21


Sursa: Blogul lui Andrei Langa

2 comentarii:

  1. ...se impune să facem precizarea că traducerea celor două poeme de mai sus, atât în spaniolă cât și în catalană, e făcută de Pere Bessó, un bun prieten din Valencia și un mare îndrăgostit de literatura română...

    aprecierile mele,
    A.Langa

    RăspundețiȘtergere
  2. Mulțumesc!

    Autorul traducerilor este părezent chiar în titlul postării, ceea ce mi s-a părut suficient (știu, făcusem o gafă în acest sens, atunci când am postat poeme de Leonida Lari, dar am corectat imediat ce mi-am dat seama că greșisem, iar acum sper că n-am omis niciun fel de informație importantă)...

    Altfel, aceste precizări din partea dvs., în calitate de autor al blogului de unde am preluat poemele sunt mai mult decât binevenite! Mă bucură foarte mult această vizită. Felicitări pentru un blog interesant, unde poezia se simte bine, iar literatura română beneficiază de o popularizare frumoasă!

    RăspundețiȘtergere