Ușoară Cruce

„Ușoară, maică, ușoară…” G.Vieru

Ne agățăm de modernitate

ca de o Cruce

mai ușoară…


„Uşoară, maică, ușoară…”

Există metode

moderne

de a îndepărta ce e valoros

și a sta

suspendați printre gunoaie…



Este greu să stăpânești

valori.

Ai nevoie de timp,

iar timpul e de aur și el.

Ai nevoie de știință,

ca să le poți evalua.

Ai nevoie de suflet,

ca să le poți păstra.

Ai nevoie

să nu încetezi să muncești,

să crezi și să visezi,

să lupți și să mori,

ca să ai voie să trăiești

printre astre de diamant…



Este ușor să te stăpânească niște gunoaie

închzi ochii

îți anihilizei toate simțurile

și zici că

urăști gunoaiele

și stai suspendat printre ele,

agățat de modernitate

ca de o Cruce…


„Ușoară, maică, ușoară…”

Sau: pleci.

Cu „Țara în raniță”,

dezgustat, cu ura aproape,

cu dragostea departe,

îți iei modernitatea

ca pe o cruce

ușor portabilă

și pleci

dincolo de orizont

dincolo de soare

dincolo de ploaie

dincolo de nuci…


„Ușoară, maică, ușoară…”

Ușor, te duci…



Și revii, târziu,

ca să constați

că orizontul…

și el a plecat…


„Ușoară, maică, ușoară,

Ai putea să mergi călcând

Pe semințele ce zboară

între ceruri și pământ…”

Sursa: GriArg