Ophelia

Priveam imaginea iubitului din amintire,

implorând amintirea să plece…

Şi nu pleca…

Îmi căutam propria imagine, 

imaginea mea,

neproiectată

pe suprafaţa lucioasă,

implorând-o

să revină…

Şi nu revenea…



De la un timp, îmi venea mai uşor

să răspund la numele de Hamlet…

Ofelia era o străină – rece, naivă…



Iubite Hamlet,

Dacă te mai gândeşti la Ofelia

ca la o biată fiinţă căreia i-ai vorbit odată,

caut-o! -

ca să-i transmiţi

asigurarea profundei mele

indiferenţe.



Oxford, 1995




Sursa: Ophelia.
Sursa imaginii: aici.